COPORTAMENTUL SI ADAPTĂRILE Animalelor ÎN Mediul LOR DE VIAȚĂ

                      COMPOTRAMENTUL

Întotdeauna oamenii au observat îngrijire Modul în sine manifesti animalele. Oamenii primitivi depindeau de animalele si lbatice din pretul hrani si aveau nevoie sa le cunoasci miicirile si comportamentul pentru platile de Le Vina Cu succes .. intelegerea comportamentului Animalelor Consumi Mult TIMP, ribdare si cercetiri minutIoase. Studiul ȘTIINȚIFIC al coportamentului Animalelor Este denumit etologie

A.    Migratia

Migratia Animalelor fata Parte DIN comportamentul acestora. Ele migreazi Sau cilitoresc de la onu habitat la Altul, pretul unui beneficia de Resurse diferite Sau Superioare, cum ar fi Hrana mai multe locuri Sau mai Calde si mai sigure din pretul reproducere.

Cele Mai multe migratii au loc o DATI PE un anumit ANOTIMP-Intr ONU, Dar Altele APAR Mai Mult Sau mai putin frecvent. Cu Toate ci migratiile sunt servanda necesare, acestea Consumi Foarte Mult zgomot Energia si Timpul animalului, expunind-ul la pericole, cum ar fi lipsa mincarii Sau epuizarea.

1. Migratia in terestru Mediul în terestru Mediul, în regiuni precum savanele aficane si tundra arctici, mincarea si apa sunt servanda rare Timpul mai tot. Turmele de animale cilitoresc în functie de sezonul din pretul unui folosi cit mai bine Cu resursele existente. De exemplu, în Canada, caribuul petrece iarna în pidurile de conifere. în aprilie, el migreazi în nord Spre tundri (regiunea Arctici FIRI Copaci) din pretul reproducere, Tier se hrineste cu licheni si ierburi. El se intoarce in pidure de indati CE iarna arctici reincepe si pimintul Este Acoperit de o Crusti groasi de gheati. în Timpul acestora migratiei, EI sunt servanda urmati de lupi. Lupii vineazi animalele Tinere Sau bolnave de îngrijire Nu pot Instrument fără alimentare pasul cu restul grupului.

2. Migratia pisirilor . MULTE pisiri migreazi sezonier. Primivara, ELE zboari DIN zonele cu ierni mai Calde si cu cantititi mari de hrani inspre zonele mai reci Tier-si depun ouile si-si CRESC puii. Aceste regiuni mai reci au hrani indestulitoare NUMAI primivara si vara. Unele specii migreazi ORICUM în zonă cu mai Putini hrani, de îngrijire Dar oferi mai multe protectie în perioada reproducerii si cressterii puilor. Pisirile se intorc in fiecare o în aceste locuri de reproducere.

Cea mai Lungi distanti Este parcursi de chira Polari. Ea zboara DIN locul în îngrijire ouile depune, DIN Zona arctici pini în Anctartica si inapoi, in fiecare an - O cilitorie dus - intors DE aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt servanda pinguinii Adelle îngrijire cilitoresc Peste 300 km PE Gheta Duri un mirii din pretul unei ajunge la locurile Tier se reproduc, PE continentul Antarctica. Aceeasi pereche de pinguini VA reveni la Acelasi cuib în fiecare o.

3 Migratia in acvatic Mediul. } i în Mediul acvatic existi MULTE vietuitoare îngrijire migreazi. Astfel balenele cilitoresc DIN teritoriile de hrinire Spre Cele Tier se reproduc si inapoi, in fiecare o. Din pini noiembrie în aprilie, balena albastri si balena cu cocoasi se hrinesc cu animale Mici, krill numite în Polare regiunile. Odati cu apropierea iernii ELE stribat OceanulOceanul Atlantic, Pacific si Indian cca si se reproduci în Apele tropicale Calde. Balenele Tinere Consumi mai Putini Energie din pretul a-si pistra Corpul Cald, în Apele tropicale Calde, Mai Mult decit in Cele Polare.

         Existi unele îngrijire animale migreazi-Dintr ONU Mediu în Altul. Astfel broastele testoase, riioase broastele, tritonii si salamadrele se reproduc în api, Dar ISI Petrec Aproape tot Timpul PE uscat. în fiecare o intorc la Lacurile si riurile în îngrijire s-au niscut se.

4 Monitorizarea migratiei in Medii diferite. Cercetitorii folosesc metode variata de urmirire o miscirilor speciilor migratoare, incluzind radarul si monitorizarea im sateliti. Oală Cercetitorii recunoaste anumite pisiri prinzindu-le ineluri la Picioare. This ajuti la indentificarea traseului de migratie al speciilor. Pisirile oală mai fi monitorizate imp Ecrane de îngrijire radar pot oferi imagini ale deplasirilor Marilor cirduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar, pot fi echipate cu zgardi Sau transmititor de radio, Dar NUMAI în CE TIMP SE Afla sub anestezie.

  B.   Cooperarea

            Cooperarea Sau comportamentul cooperativ, comportamentul Este în îngrijire membrii unei specii se Aduni în GRUPURI pretul activitati ca vinitoarea, apirarea Sau ingrijirea puilor. Existi MULTE denumiri din pretul astfel de GRUPURI Cum ar fi: cirezi, colonii, TRUPE. Unele sunt servanda temporare formiat cu SCOP anumit ONU, IAR Altele Permanente SI strins uni avind structuri Clare.

1. Siguranta im numir Traiul în grup oferi Animalelor MULTE Avantaje - o   protectie mai mare fati de priditori, Ajutor pentru Fiecare Membru si giseasci hrani si protectie si mirirea sanselor de supravietuire.

         în pisirilor rindul, de exemplu, gistele Negre formeazi cirduri mari iarna cca si se hrineasci în zonele mlistinoase cu cantitati mari de iarba tiparului. Acest Lucru sunt avantajul ci unele se pot hrani din CE TIMP Altele supravegheazi imprejurimile de dusmani, si rezulti ci fiecare pasire matrimoniale si petreaci Mai Mult TIMP cu hrinitul decit daci ar fi Fost singuri. Alte pasari cum ar fi Corbii de mare, formeazi GRUPURI, colonii, NUMAI in perioada de imperechere. Creste astfel Sansa fiecirui individ de a-si Gisi partener al onu. Amplasate sunt servanda Cuiburile în zona Protejate cca si se micsoreze riscul datorat praditorilor. Daci UNUL DINTRE membrii coloniei Este în Pericol, strigitul acestuia matrimoniale Alerta tot Grupul.

         în Mediul acvatic, mii de pesti inoati UNUL lingi Altul în aceeasi Directie. Ei se gribesc, incetinesc si se intorc impreuni. Triind în Bancuri uriase se reduce Sansa individului de a fi mincat.

         în planul terestru, MULTE animale ierbivore, ca zebra si antilopele, triiesc în turme siguranti mari pretul. Priditorii Nu ataci, în general, tot Grupul ci ISI ALEG solitar animal ONU, Prea bitrin, Prea tinir Sau îngrijire bolnav Nu mai matrimoniale Instrument fără alimentare pasul. Intr-o Turmi zebrele stau în GRUPURI Mici de Familie, conduse în general de mascul mare onu. Acesta di un SEMNAL de alarmi daci Grupul Este în Primejdie IAR animalele stau intotdeauna Aproape unele de Altele.

2. Vinatul cooperativ. specii Unele, cum ar fi Leii si cimpanzeii, ca coopereazi-si si prada optini, vinind impreuni si impirtind Hrana. triiesc Leii sunt servanda singurele feline mari îngrijire în grup. Grupurile Lor numite GRUPURI Familiale, sunt servanda alcituite DIN doi Sau Trei lei si citeva leoaice si puii Lor. Leoaicele vineazi cel Mai Mult, lucrind in echipe cca si picileasca turmele de Antilope si zebre, prada Lor favoriti. Prada aleasi Odati, ECHIPA se desparte si se apropie DIN diferite directii incercind si separe victima de Turmi. Apoi ELE fac onu ATAC combinat Sau o ambuscadi. Daci vinitoarea reuseste prada Este impirtiti de Grupul familial, masculii avind «prima imbucituri». Un animal silbatic VA asigura Unui grup de lei destuli hrani din pretul doui Zile.

3. Societiti de animale. MULTE vietuitoare triiesc în socieatiti. Printre acestea se numari Cele de babuini, de gorile Sau Cele de insecte. Societiti de gorile; gorilele sunt servanda animale timide si Blinde. Ele triiesc în familii de aproximativ 12 animale. Fiecare grup Este condus de ONU mascul mare cu spatele argintiu. Gorilele ISI Petrec majoritatea Timpului PE sol, în piduri, hrinindu-se în liniste cu vegetatie. Gorila cu spatele argintiu Este în mascul Generale a ONU bitrin îngrijire apari de intrusi si indepirteazi rivalii grupului. Gorilele ISI Petrec Mult TIMP ingrijindu-se Una PE cealalti, îngrijire FAPT lei ONU esentiala in viata Sociali si le ajuti si tini unitate Grupul joaci. Un pui de gorili pistreazi de contact continuu cu mama lui pini la Virsta de Patru Luni IAR mamele sunt servanda Foarte Protectoare Fati de Copiii Lor. Femelele cu pui stau mare Parte DIN TIMP în apropierea liderului. El Este tolerant cu gorilele Mici si vo ingriji puii din pretul perioade scurte de TIMP.

Majoritatea Animalelor stau în Grupul natal cel putin opt ani. Masculii, în general, pleaci la maturitate si cilitoresc singuri, deseori ani de Zile, pini CE conving femelele si Stea cu El si si formeze onu grup Nou.

         C.     Asocieri de animale. 

         Nu NUMAI membrii aceleasi specii triiesc impreuni. Existi, de asemenea, asocieri strinse Intre membrii un doui specii diferite. Oală Aranjamente Aceste fi beneficiu din pretul ambele animale DIN Asociere Sau Doar din pretul UNUL. în unele Cazuri o specie matrimoniale față Riu celeilalte Sau lumea din care am si o omoare.

1. Simbioza. Simbioza Este asocierea unui doui specii CE Profiti amindoui de this. Unele animale de exemplu, OptIn hrani mincind paraziti si insecte de PE Altele mai mari. Astfel animalele mari Profiti de faptul ci sunt servanda ingrijite.

Pestii curititori lucreazi în perechi, în zona numite «statii de curitare» aflate în recifurile de corali. Pestii mai mari zone viziteazi aceste, la fiecare citeva Zile, pretul o fi curitati. Pestii curititori fac onu dans de semnalizare a identititii astfel incit pestele mare si Nu-i minince. Acestia indepirteazi tegumentele Moarte, Ciupercile si Parazitii. Ei pot si «serveasci» 50 de clienii PE zi.

Graurii curititori Cauti de mincare PE zebre, girafe, rinoceri si Alte mamifere mari. Ghearele Lor sunt servanda asezate astfel Incat si le permite si alerge în susul si josul Corpului Mare al animalului. Un Graur ciugulitor indepirteazi puricii, capusele si altimetru paraziti PE îngrijire mamiferele-i Nu pot indeparta singure.

| Estoasele uriase de Galapagos sunt servanda curitate de paraziti de citre cinteze. O testoasi anunti ci Este pregititi din pretul unui fi curitati intinzindu-si gitul si indepirtindu-si picioarele in asa FEL incit si i se ridice carapacea.

Pestii Clovn cistigi atit cit protctie si hrani, stind lingi anemona de mare veninoasi. în Schimb, pestii apiri anemonele de dusmani Cum ar fi pestii fluture de îngrijire au obiceiul de a musca tentaculele anemonelor.

2. Comensalismul. Comansalismul apare atunci Cind o specie DIN Asociere beneficeazi cistigind hrani si ONU adipost, si celelalte rimin   neafectate.

Stircii de cireadi stau în apropierea elefantilor, rinocerilor si Altor mamifere mari. Ele mininci insectele societăților de îngrijire DIN pimint, deranjate de picioarele ACESTOR animale mari.

Ratonii vin in orase ca si caute resturi aruncate de Oameni. Nu-i this afecteazi PE Oameni.

3. Parazitismul. Parazitismul sunt op Cind o specie (parazitul) cistigi de PE Urma celeilalte (Gazda). Exista MULTE Tipuri de paraziti. Majoritatea Nu-si ucid gazdele, cici Daci ar face-o si-ar reduce sansele de supravietuire.

         Exoparazitii Cum ar fi puricii, sunt servanda sugitori de singe, CE triiesc PE exteriorul gazdelor. Endoparaziiii Cum ar fi tenia, triiesc în Corpul gazdei hrinindu-se cu mincarea acesteia. în interiorul intestinelor Umane oală triii Tenii Lungi de pini la doi metri.

         Parazitismul reproductiv; cucii sunt servanda paraziti reproductivi societăților de îngrijire Din ou. O femeli depune pini la 12 oui fiecare în Cuibul unei pisiri mai Mici Cum ar fi pitulicea, apoi il abandoneazi. OUL Unui cuc Este aseminitor CA Formi si mirime cu ouile gazdei. Cind societăților DIN ou,   puii de cuc le Imping PE celelalte în Afara cuibului. Puiul Este în curand Mult mai mare decit «parintii» sii ii sunt nevoie de mai multe hrani.

D.     Comportamentul în extreme conditii.

         Diverse specii triiesc in conditii de cilduri, frigider excesiv Sau numărul total de intuneric, în deșert, zona Polare, occeane si Pesteri Sau Munti. Tipuri de comportament, cit si adaptiri Fizice le permis si supravietuiasci în aceste habitatului.

1.Supravietuire în Polare regiunile . Iarna, în Polare regiunile, temperatura matrimoniale cobori sub -80 ° C. Statul: Personalitatea statului și organele puterii sub zipadi, Tier scade temperatura Ori rar sub -7 ° C Este o Metodi de supravietuire. O femeli de urs polar si puii EI ISI Petrec lunile Cele mai reci ale anului Intr-ONU sipat birlog în nimeti de zipadi. Este format Acesta-Dintr ONU DIN Tunel de îngrijire se Intri în camera Mamei IAR apoi în camera puilor. inciperea femelei se continui cu o Cameri inferioara, si Este aerisiti printr-o guri de ventilatie. Inainte de Intrarea în tunel se giseste o creasia mare de zipadi.

Hrana Este Foarte siraci Cind pimintul si Marea ingheati si sunt servanda acoperite cu zipadi. ​​MULTE animale au metode ingenioase de obtinere a Hranei. Vulpile adulmeci lemingii de sub zipadi si-i omoari sirind cit mai sus si apoi cizind cu toati greutatea astfel incit si spargi Crusta de gheati de deaspura lemingului. Vara vulpile Polare ingroapi hrani si oui în stratul de suprafati al tundrei. Ele scot Hrana inghetati DIN ascunzitori, în iernii Timpul. Focile fac giuri de gheata din pretul unui putea respira. Ursii Polari localizeazi focile dupi miros si le asteapti si apari. De asemenea EI sparg gheata PE ntru o prinde puii de focare. Puiul Este SCOS afari cu laba si apoi   apucat cu filcile.

2.Supravietuire în deșert în deșert temperaturile pot Atinge 500 ° C în tipul zilei IAR apa Este Foarte putini.Animalele de desert TREBUIE si-si pistreze temperatura Corpului FIRI si piardi Prea multe api imp evaporare.in acest SCOP ELE folosesc MULTE metode.Adipostirea sub pimint sauna à la umbri Este Una DINTRE Cele mai obisnuite.Veveritele DE pimint Petrec Pini La Luni Sapte din vizuine adinci Tier cămin pini minereu SASE la odati conservind apa si enrgia.Vizuina se giseste la ONU Metru sub pimint.

Majoritatea îngrijire Animalelor TREBUIE si-ii petreci Timpul la soare se misci astfel incitsi reduci Suprafata Corpului aflati in contact cu nisipul Fierbinte

Exista o Foarte strisa legituri Intre comportamentul Animalelor si adaptirile Lor Fizice.