Arhimede

Arhimede a fost un om de stiinta care si-a dedicat intreaga viata matematicii si fizicii si care a inceput sa-si puna cunostinsele in practica in scopuri utile. S-a nascut la Siracuza, intr-unul din marile orase grecesti in anul 287 i.e.n. A invatat in Alexandria egipteana, cea mai renumita scoala a lumii antice. Nu era doar filosof si matemetician , dar si un bun observator interesat de stiintele naturii. Interesul lui s-a extins asupra mai multor domenii, clasandu-l printre cei mai de seama oameni de stiinta din istorie. Era in stare sa imbine logica matematicii cu cercetarile practice si de aceea se spune despre el ca a fost “un om de stiinta care si-a depasit contemporanii " si premergatorul lui Galileo Galilei . Conform scrierilor marilor istorici, din anecdotele despre viata sa stim ca nu obosea niciodata la socoteli si descoperiri. Datorita lui, mecanica a devenit cu adevarat o ramura a stiintei. Mecanismele au devenit unelte care foloseau la usurarea muncii oamenilor. Arhimede era un om care se concentra asupra calculelor sale intr-atat ca atunci cand romanii au cucerit orasul si au venit invingatori la casa lui poruncindu-i sa-l urmeze , el le-a raspuns sa astepte sa termine de demonstrat o ecuatie geometrica la care tocmai lucra; dar soldatul si-a pierdut rabdarea si l-a omorat.

Arhimede a fost un om de stiinta care si-a dedicat intreaga viata matematicii si fizicii si care a inceput sa-si puna cunostinsele in practica in scopuri utile. S-a nascut la Siracuza, intr-unul din marile orase grecesti in anul 287 i.e.n. A invatat in Alexandria egipteana, cea mai renumita scoala a lumii antice. Nu era doar filosof si matemetician , dar si un bun observator interesat de stiintele

naturii. Interesul lui s-a extins asupra mai multor domenii, clasandu-l printre cei mai de seama oameni de stiinta din istorie. Era in stare sa imbine logica matematicii cu cercetarile practice si de aceea se spune despre el ca a fost “un om de stiinta care si-a depasit contemporanii " si premergatorul lui Galileo Galilei . Conform scrierilor marilor istorici, din anecdotele despre viata sa stim ca nu obosea niciodata la socoteli si descoperiri. Datorita lui, mecanica a devenit cu adevarat o ramura a stiintei. Mecanismele au devenit unelte care foloseau la usurarea muncii oamenilor. Arhimede era un om care se concentra asupra calculelor sale intr-atat ca atunci cand romanii au cucerit orasul si au venit invingatori la casa lui poruncindu-i sa-l urmeze , el le-a raspuns sa astepte sa termine de demonstrat o ecuatie geometrica la care tocmai lucra; dar soldatul si-a pierdut rabdarea si l-a omorat.

Cred că am auzit cu toţii de Arhimede  şi de faimosul său principiu care ne-a dat bătăi de cap în gimnaziu, atunci când tot ceea ce vroiam să auzim era soneria care anunţa pauza. Ei bine, acele vremuri au trecut, iar acum am ajuns să realizăm ce rol important a jucat acest om de ştiinţă în domenii precum fizica, matematica, filozofia şi multe altele. Să aflăm acum mai multe despre el.

Viaţa lui Arhimede, pe scurt 

Arhimede este un mare savant grec, principalele lui interese fiind matematica, fizica, astronomia şi ingineria. Fiu al astronomului Fidas, el s-a născut în Siracuza, Sicilia, în anul 287 î. Hr. Totuşi, data naşterii este aproximaivă, find bazată pe raţionamentul unui savant bizantin, John Tzetzes. A existat şi o biografie a lui Arhimede scrisă de un prieten de al său, însă aceasta s-a pierdut, astfel neştiindu-se unele lucruri despre el, cum ar fi dacă a  fost vreodată căsătorit sau dacă a avut copii. Arhimede a studiat în Alexandria, Egipt, unde i-a cunoscut pe marii matematicieni Conon din Samos, Dositheos din Pelusion şi Eratostene. A murit în anul 212 î.Hr, n timpul celui de-al Doilea Război Punic, când oraşul Siracuza a fost capturat de romanii conduşi de Generalul Marcus Claudius Marcellus. Se spune că Arhimede studia o diagramă matematică atunci când un soldat a venit la el să îl ducă în faţa Generalului, însă acesta a refuzat, spunând că trebuie mai întâi să îşi termine treaba. Soldatul s-a înfuriat şi l-a ucis pe Arhimede, ale cărui ultime cuvinte ar fi fost   “Nu-mi deranja cercurile.”, făcând referire la diagrama sa.

Conform dorinţei sale, mormântul îi este împodobit cu o pictură ce reprezintă un cilindru circumscris unei sfere. Acest mormânt a fost descoperit de Cicero, chestor roman, în anul 76 î.Hr.