Orasu Bălți
este cu statut de municipiu, reședința Regiunii de Dezvoltare Nord a Republicii
Moldova. Orașul se află în mijlocul stepei Bălțului cu un relief de câmpie
fragmentată, la 138 km la nord de Chișinău, 65 km de la granița cu România ,
vama Sculeni, și 120 km de la frontiera cu Ucraina, vama Otaci. Se învecinează
cu orașele Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei, care se află la o distanță de
20–40 km. Municipiul Bălți este al treilea centru urban după mărime și
populație în Republica Moldova, surclasat doar de Chișinău și Tiraspol. Are în
componență comunele Sadovoi și Elizaveta. În context teritorial orașul se
împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru; Slobozia și două formațiuni locuibile
Molodova, Bălții Noi. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante
râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură, lungimea
totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5
mm2. Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o
infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere,
feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria
municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi.
Prima
atestare certă a orașului Bălți apare în comentariile legate de expediția
polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. În 1766, feciorii
negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei
jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revinind mănăstirii Sfântului
Spiridon din Iași. În 1812 este anexat de Imperiul Rus odată cu partea de
răsărit a Moldovei (atunci denumită Basarabia ca gubernie), mulți funcționari
și militari ruși, precum și negustori și meșteșugari armeni și evrei,
instalându-se atunci în oraș, astfel că la sfîrșitul secolului XIX populația
băștinașă moldoveană devine minoritară. Ca urmare a unirii primei Republici
Moldova cu România, orașul intră în componența României în 1918, devenind
reședință de județ. În timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial, odată ce
Basarabia devine o parte a Uniunii Sovietice, populația în care noul regim nu
avea încredere a fost deportată în
Kazahstan și Siberia, fie ca deținuți în Gulag, fie ca maziliți cu reședință
forțată. În 1944 în Bălți au fost organizate două lagăre de concentrare în care
erau deținuți 50,000 de prizonieri români, germani și de alte naționalități.
Mulți au decedat din cauza condițiilor, bolilor sau erau executați, corpurile
lor fiind îngropate în morminte comune din preajmă. Supraviețuitorii au fost
exilați în Siberia sau Asia Centrală. În regimul comunist, orașul a devenit un
centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populație în mare
parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană.
La 1
ianuarie 2011 populația stabilă a municipiului Bălți constituia 149,1 mii
persoane, inclusiv 144,2 mii urbană și 4,9 mii rurală. Sub aspect religios cea
mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși, fie 110 961 persoane . În ianuarie
1995 Bălțiul devine municipiu. Primarul orașului este Vasile Panciuc, care
ocupă această funcție din 2001
Clima este
temperat continentală ca în restul țării, cu veri calde care prezintă furtuni
ploioase episodice (precipitațiile de vară fiind mai importante decât cele de
iarnă, mai ales spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu
îngheț, zăpadă și crivăț, primăveri de asemenea scurte.[8]
CLIMA
Circulația
atmosferică a aerului se caracterizează prin preponderența maselor de aer cald,
iar în unele perioade și umed, ce vin de la vest, dinspre Oceanul Atlantic.
Activitatea intensă a maselor de aer mediteraneene și atlantice în timpul verii
aduc precipitații abundente. Aerul uscat temperat format în estul și sud-estul
Câmpiei Europei de Est condiționează arșiță și secetă. Invazia aerului arctic
provoacă schimbarea bruscă a vremii și scăderea temperaturii.
RELIEF
Relieful
mun. Bălți este o parte a câmpiei ondulate a Bălțului. La sud se întinde
podișul Ciuluc-Soloneț. Astfel, teritoriul Bălțiului se caracterizează
printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi și versanți asimetrici,
Centrul geografic al urbei reprezintă o morfostructură negativă sub formă de un
amfiteatru mare cu laturile puternic ridicate, format de albia râului Răut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu