CURS 4
This perioadă, de o mare complexitate, sunt influențe Majore ASUPRA managementului românesc imp următorii factori:
a) factori de influenta pozitivă ASUPRA firmei ȘI
b) factori cu caracter negativ, perturbatori.
Cunoasterea ACESTOR factori Este IMPORTANTA din pretul Managementul firmei, pretul CA PE this Baza se pot Lua decizii de ingrijire manageriale SA contracareze influențele negativ de ingrijire PE le pot Avea acești factori ȘI SA valorifice influențele pozitiva ale acestora.
a) Factorii cu caracter Pozitiv
sunt servanda următorii:
n autonomizarea firmei ȘI diminuarea intervenției Statului version activitatea agenților economici;
n depolitizarea managementului Firmelor;
n proliferarea, dezvoltarea științei managementului Si a cunoașterii EI de către factorii decizionali Toti, precum ȘI aplicarea metodelor, tehnicilor ȘI principiilor manageriale Moderne;
n tehnico-ȘTIINȚIFIC Progresul contemporan ȘI cercetarea Științifică;
n Concurența - îngrijire Duce la Cresterea ȘI diversificarea producției, la Cresterea Calității acesteia, la Cresterea eficienței, la scăderea preturilor la;
n dezvoltarea informaticii, telecomunicațiilor un, un tehnicii de Calcul;
n Cresterea gradului de calificare Formativa, Atat un managerilor, cat Si a executanților;
n Cresterea colaborării, cooperării Intre Agentii economici.
b) Factorii negativi
de îngrijire acționează version perioada de Tranziție sunt servanda:
n instabilitatea socio-Economică;
n CRIZA de subproducție, un prim materiilor, o materialelor, a combustibililor;
n Concurentei ascuțirea;
n manifestarea riscurilor CĂRȚII ȘI Perspectiva falimentelor;
n uzura morala a echipamentelor, utilajelor, mărfurilor, serviciilor (impunând, PE de o Parte, creativitate ȘI dinamism, IAR PE de alta Parte Fonduri din pretul retehnologizare);
n inflația negativa de îngrijire afectează posibilitatea elaborării planului Unui corecta;
n blocajul Financiar;
n lipsa cererii Interne ȘI Externe;
n relațiile tensionate DINTRE Manageri ȘI Sindicate la nivelul întreprinderilor, mai Ales version Cele de stat;
n Lupta din pretul Putere DIN cadrul întreprinderilor de stat;
n CRIZA manageriala, adică - CRIZA de competență,
- CRIZA de autoritate,
- CRIZA de Responsabilitate,
mâncat,
Tehnice ității,
- CRIZA înțelegerii fenomenului economic,
- CRIZA motivației,
- CRIZA de mentalității.
6. POLITICA SOCIALĂ A FIRMEI DE AFACERI
INTERNAȚIONALE
Problematica referitoare la Pozitia Firmelor de Afaceri version Raport cu Mediul acționează Tier sociale ambiant, operează cu Urmatoarele Concepte:
a) Etica profesionala
Managerii Acorda o Atentie DEOSEBITĂ semnificației moralul o acțiunilor firmei Si a consecințelor ACESTOR Actiuni ASUPRA societății.
Etica profesionala sunt elemente ca reflectarea centrală Morala ȘI circa Termen de referință comportamentul unei firme Sau un persoanelor zgomot cadrul firmei.
b) Responsabilitatea Sociala a firmei
This presupune cca deciziile SA FIE luate version conformitate cu anumite Standarde ȘI SA DUCA la efecte favorabile ASUPRA celor interesați version activitatea firmei.
c) Sensibilitatea Sociala a firmei
Acest concept de sine definește imp dezvoltarea proceselor decizionale imp de îngrijire sunt servanda reorienta practicile firmei version vederea adoptării unei conduite corecte ȘI this DIN Punct de VEDERE socială (prin deontologia managerilor Si a Lor colaboratorilor).
Înglobând ȘI sintetizând ETICA profesionala, responsabilitatea ȘI sensibilitatea Socială se ajunge la Basescu Socială a firmei de îngrijire definește comportamentul firmei de afaceri exprimat imp:
·
îngrijire interacțiuni ȘI relatii se stabilesc Intre firma ȘI Mediul intern socială ȘI extern, AUTOHTON internațional SI,
îngrijire includ: acționarii, angajații, clienții,, organele de stat furnizorii, concurenții;
·
îngrijire problemele rezultă DIN acțiunile firmei Sau DIN interacțiunile DINTRE firma ȘI Mediul ambiant Sau, socială . Aceste variază Probleme, version TIMP ȘI Spatiu, sub Valorilor aspectul si Relatiile organizatorice, CE FAPT implicații soluționarea Lor PE Termen pulmonar;
·
abilitatea firmei de a diagnostica o Problema, o stabilizarea alternativele de Soluționare a acesteia si de ao rezolva Inainte circa ea SA Devina presantă ;
·
normele ȘI valorile (criteriile) din pretul evaluarea acțiunilor firmei - sunt servanda folosite din pretul unui aprecia, judeca ȘI EVALUARE comportamentul firmei circa AFLI: etic, Responsabil, sensibil, bun, corecta, juridice, armonios, de îngrijire Nu daunează, etc;
·
scopurile stabilite version contextul unei Probleme dată - UA în VEDERE, PE de o Parte, impactul acțiunilor ASUPRA firmei IAR, PE de alta Parte, impactul acțiunilor ASUPRA Mediului socială;
·
adoptarea deciziilor
- includ informarea ȘI stabilirea obiectivelor Si a Cailor de actiune de îngrijire SA conducă la realizarea obiectivelor version conformitate cu criteriile de Politică Socială ale firmei.
În Concluzie, Actionand version cadrul Unui sistem coerent ȘI moderne de gândire, firma de Afaceri modernă, contemporană matrimoniale ȘI TREBUIE SA-SI asigure o Politică Socială eficace, îngrijire SA-i permită SA FIE Integrata ȘI agreată de Mediul de ingrijire in socială acționează ȘI SA transforme avantajele Politicii Sociale vanzare version efecte Economice durabile. Este this îngrijire alternativa se dovedește viabilă, în comparație cu opțiunile unor firme de îngrijire VOR SA câștige enorm version TIMP ȘI Scurt îngrijire, im this, oală Nu SA-SI consolideze o
Piata PE Termen pulmonar.
Practica a dovedit CA afacerile cu caracter speculativ Nu sunt servanda viabile PE Termen pulmonar. Ele dau naștere la tensiuni version relațiile cu Mediul socială, Duc la pierderea clientelei, Si lumea din care am la lichidarea Afacerilor.
"Un client satisfăcut Este expresia Unui Producator puternic."
INTERNAȚIONALIZAREA Afacerilor
1. INTERNAȚIONALIZAREA ȘI GLOBALIZAREA Afacerilor
Una DIN caracteristicile definitorii ale evoluției managementului la scara Internațională, într-o Doua jumătate a Secolului XX, Este tendința de trecere de la internaționalizare la globalizarea Vieții Economice. This tendință se Inscrie Intr-ONU procesare multiseculară istoric, de îngrijire sa desfășurat Progresiv :
-
version Domeniul Relatiile Comerciale (expansiunea Comertului mondial),
-
version Domeniul investițiilor version Strainatate (internaționalizarea producției) ȘI
-
version Domeniul structurii organizaționale de afaceri (internaționalizarea firmei).
La sfârșitul Secolului XX, complex Unui sub presiunea de forte de natura Economică, Tehnologica ȘI Politică, Procesul internaționalizării o intrat Intr-o Nouă Etapa, Si anume Etapa emergenței, o Dezvoltarii unei Economii Globale, întemeiate PE onu sistem de interdependențe transnaționale version Comert, version Productie si version Domeniul Financiar.
This "Nouă Economie Mondiala", se caracterizează imp:
n o Nouă Baza Tehnologica;
n extinderea ȘI intensificarea Relatiile de Afaceri;
n modificarea raportului de forte în planul ȘI economic politico-militar;
n o Nouă modalitate de definire a Relatiile DINTRE Național internațional SI.
1.1.
INTERNATIONALIZAREA Mediului de Afaceri
Extinderea Relatiile Economice PE planificati mondial ȘI formarea Unui Mediu de Afaceri s-au Internațional Realizat PE seama a Doua mari Procese:
A.
Dezvoltarea Comertului Mondial
- procesare Progresiv, Deschis de marile Descoperiri geografice, CE a atins apogeul version anii de glorie a liberului Schimb, adică într-o Doua jumătate a Secolului al XVIII-lea ȘI
B.
Cresterea Rapida A din Strainatate investițiilor (OData cu începutul Secolului XX) ȘI consacrarea acestora version interdependență cu relațiile Comerciale (circa forma de internaționalizare a producției).
A. Dezvoltarea Comertului Mondial
În ultimile decenii ale Secolului XX, Comerțul Internațional a cunoscut o expansiune puternică, devansând Atat Cresterea producției industriale, CAT Si a PIB plan de PE mondial.
În perioada 1,950 - 1997, Comerțul Internațional de crescut (in preturi Constante) de 87 de Ori, în TIMP CE Productia Industrială o crescut de 9,5 Ori, IAR PIB de 8,5 Ori. This înseamnă CA, pretul cînd în Țările Lumii, o Parte tot mai mare a producției se realizează PE seama exporturilor ȘI importurilor ȘI CA interdependențele DINTRE economiile nationale, pe Domeniul productiv ȘI comercial, sa intensificat.
Datoriile Statului Arata CA Procesul internaționalizării Nu sa desfășurat omogen version Ansamblul Economiei Mondiale, astfel, în 1997, ponderea diferitelor GRUPE de Tari version Comerțul Internațional a Fost:
n cînd în Țările dezvoltate » 67%;
n cînd în Țările in curs de Dezvoltare » 30%;
n cînd în Țările cu economie version Tranziție » 4%.
Im urmare, Procesul de internaționalizare sa Realizat inegal PE Glob, manifestând o concentrare puternică a interdependențelor DINTRE cînd în Țările dezvoltate (în cadrul triadei SUA - Europa Occidentală - Japonia). Ponderea de stat celor Trei version Comerțul internațional, în 1997, o Fost:
n Europa Occidentală - 38%;
n SUA - 14%;
n Japonia - 7%.
CE Factorii au DETERMINAR this Dezvoltare a Relatiile Comerciale Internationale, version perioada contemporană, sunt servanda:
a)
Progresul impetuos TEHNIC
(într-o Doua jumătate a Secolului XX)
Acesta un impact ONU avut direcționa ȘI ASUPRA Comertului International. În Domeniul economic aceste influențe sunt servanda sintetizate version Sintagma "informationala Economia", de îngrijire se bazează PE:
n Industria tehnicii Informaționale (semiconductoare, calculatoare, electronica de Consum, Telecomunicații automatizarea Industrială electronica auto si Medicală);
n biotehnica - ca având Centru tehnica Genetica;
n materiale Industria noilor;
n SISTEMUL energetic - bazat PE Forme de Energie reînnoibile ȘI nepoluante;
n Tehnica Mediului;
n tehnica spațială.
Progresul Determina tehnic, adâncirea diviziunii internationale, a Muncii ȘI, MAI ALES directe M.Ap., un intraindustriale specializării.
Impactul Progresului tehnic Este limitat version cînd în Țările ȘI zonele în îngrijirea se afirmă ȘI se valorifică avansul Tehnologic.
b)
Triumful liberalismului
Performanțele Economice obținute de cînd în Țările occidentale (industriale) imp promovarea Economiei de Piata, în contrast cu Economia centralizată, reprezintă onu argument hotărâtor din pretul liberalism circa Politică ȘI Doctrina Economică.
Dezvoltarea Rapida o Comertului International A Fost favorizată de orientarea liberschimbistă o Politicii Comerciale version principalele Tari participante la Viața Economică Internațională. Totodată, urmând exemplul exportatorilor de succes Din Asia de SE, onu număr tot mai mare de Tari in curs de Dezvoltare a adoptat strategiile de Crestere Economică bazate PE stimularea exportului.
Un ROL major în eliminarea barierelor tarifare ȘI netarifare la avut Acordul General din pretul Tarife ȘI Comerț, de îngrijire de la 1 ianuarie 1995 a devenit OrganizaŃia Mondiala a Comertului.
c)
Procesul de Integrare Economică Regională
Acest procesare sa derulat version variata Forme Si cu intensități diferite Atat de către Lumea dezvoltată, CAT SI în Lumea a Treia.
Integrarea EUROPEANĂ un parcurs Mai multe Etape evolutive:
·
1957 - înființarea imp Tratatul de la Roma;
·
1968 - abolirea barierelor vamale ȘI tarifelor vamae Comerciale;
·
1997 - liberalizarea circulației persoanelor (Spațiul Schengen);
·
1993 - Masuri de liberalizare a serviciilor (a Bancare celor);
·
1993 - crearea Sistemului Monetar European Si a monedei UNICE EURO;
·
1994 - Masuri de liberalizare a asigurărilor;
·
1996 - Masuri de liberalizare a investițiilor;
·
1998 - Masuri de liberalizare a telecomunicațiilor.
B. Cresterea Rapida o investițiilor version Strainatate ȘI consacrarea acestora
Investitiile version Strainatate se deosebesc de Comerțul Internațional imp Trei Aspecte:
1) În TIMP CE relațiile Comerciale presupun interdependențe Intre parti, version Domeniul Relatiile marfuri-bani (Aprovizionare - desfacere), Investitiile crează ȘI dezvoltă raporturi Directe version Domeniul producției. Din Punct de VEDERE economică, o investiție version Strainatate implicații o opțiune din pretul internaționalizarea activităților Economice. Aceste Investiții sunt servanda:
·
Investiții straine Directe
- Duc la o implicare nemijlocită a investitorilor Intr-o afacere DIN Țara Gazda ȘI Nu se află în VEDERE Investitiile de portofoliu, adică plasamentele Financiare;
·
îngrijire Investiții se valorifică version Sfera Economiei Reale În Procesul de Transformare (de Productie si Schimb), Si Nu version Sfera Economiei Financiare (simbolice).
2) Investitiile straine complexe, Directe presupun implicarea investitorilor version Managementul firmei DIN Țara Gazda ȘI participarea la împărțirea profiturilor Si a riscurilor CĂRȚII. Acestea se pot realiza:
n FIE im înființarea unei firme noi (numită " investiție PE loc gol "Sau
"de investiții green field");
n FIE im cump ă rarea Unui Pachet de actiuni de la o firma straina (se conside circa o achizitie de pesta 60% DIN capitalul socială al unei firme straine Este o investiție directa ).
3) În TIMP CE operațiile Comerciale se bazează PE relația de sfat debitor - creditor, Investitiile straine Duc la stabilirea, Intre Parteneri, o unor raporturi bazate PE Spiritul de Asociere, Partenerii AFLI asociași ȘI având, în cadrul firmei, o poziție determinată de Cota deținută version capitalul social.
Circa atare, relațiile de afaceri Nu au caracter ONU Sau intermitent limitat stricte în TIMP, ci tind SA CAPETE onu caracter de permanență ȘI durabilitate.
Investitiile straine Directe au cunoscut o Dinamica accentuată version ultimile Două decenii, astfel Incat evoluția investițiilor INTERNAȚIONALE PE principalele GRUPE de Tari un Fost:
n Tarile Din Uniunea Europeana - 183 mld. $ (1990) ȘI 1195 mld. $ (1997);
n Statele Unite ale Americii - 83 mld. $ (1990) si 721 de mld. $ (1997);
n Japonia - 3 mld. $ (1990) si 33 mld. $ (1997).
Circa SI în cazul Comertului International, se Remarca o tendință de concentrare a investițiilor straine Directe version Centrul dezvoltat al Lumii, îndeosebi version cadrul triadei SUA - Japonia - Europa Occidentală.
Intre Comerțul Internațional ȘI Investitiile version Strainatate există o relatie complexă: exporturile de Mărfuri pot reprezenta o Prima Faza Intr-o expansiune Internațională, de îngrijire matrimoniale Duce la Investiții straine Directe. Pe de alta Parte, Investitiile straine Directe oală Stimula relațiile Comerciale DINTRE Țara de origine ȘI CEA receptoare o investițiilor ( Raport de complementaritate ȘI autoalimentare reciprocă ).
1.2.
GLOBALIZAREA VIETII ECONIMICE
Într-o Doua jumătate a Secolului al XX-lea, Procesul de accentuare a interdependențelor Economice sa desfășurat version Mai multe Etape:
n prima Etapa sa desfășurat Intre anii 1950 - 1970 - caracterizată imp expansiunea Comertului internațional;
n a Doua Etapa a Fost cuprinsă Intre anii 1970 - 1980 - ingrijire in relațiile Financiare INTERNAȚIONALE capătă o importanță deosebită;
n Ultima Etapa a parcurs anii 1980 - 1990 - cand sunt lucr Trecerea de la internaționalizare la globalizare version Economia Mondiala.
O serie de Aspecte ale Vieții social-Economice actuale exprimă Procesul globalizarii:
a)
natura globală a științei ȘI tehnologiei - lumea din care am DACA sursele Principale ale Progresului Tehnologic se concentrează version Lumea Bună, cercetarea Științifică se bazează PE Resurse Globale, IAR punerea version Aplicare a tehnologiei vizează scopurile Globale;
b)
Marketingul global
- STRATEGIA de introducere pe piață a firmei Raspunde cerințelor globalizării ȘI promovării acestui procesare;
c)
SISTEMUL Financiar Mondial - Economia "simbolică" (Financiară) se bazează PE o Retea de îngrijire implicații instituțiile Bancare ȘI Agentii pieței de capital de ȘI Organisme Financiare INTERNAȚIONALE ȘI de Reglementare Internațională;
d)
Infrastructura de comunicatii
- Progresul tehnic un Permis perfecționarea sistemului de comunicatii materiale (Transporturile), cat ȘI realizarea unei Rețele Globale de transmitere - Receptie un informațiilor.
e)
cadrul instituțional Mondial
- organizații Guvernamentale (ONU) ȘI organizații nonguvernamentale CE dezbat actiuni referitoare la Probleme Globale, Cum ar fi poluarea Sau subdezvoltarea).
Principalele Procese Economice îngrijire susțin tendința globalizării se Manifesta version Domeniile Comertului, producției ȘI serviciilor, IAR FORTA fundamentală a globalizării Este Societatea multinațională.
a) Globalizarea Comertului
Într-o Doua jumătate a Secolului XX se producă o Extindere treptată a diviziunii INTERNAȚIONALE un Muncii, cu tendința constituirii Unui sistem de interdependențe la Scara globală. Lumea din care am DACA version perioada postbelică sa delimitat o Zona de mare concentrare a schimburilor (Triada), în Rețeaua diviziunii INTERNAȚIONALE o Muncii au Fost atrase, Progresiv, starea noi ȘI GRUPURI de stat (Noilor Tari industrializate, TARI DIN Europa Centrala ȘI de Est cu economie version Tranziție).
Procesul globalizării o Fost stimulat de dezvoltarea interdepenențelor DINTRE Comerțul Internațional ȘI Investitiile version Strainatate. În Prezent, tot Mai multe firme adoptă Strategii de afaceri de îngrijire vizează Piața MONDIALA version Ansamblul EI.
Forta adevarata promotoare a globalizării Este Societatea multinațională .
DIN datele Dupa 1997, 45% DIN vânzările Totale ale societăților multinaționale sunt servanda reprezentate de exporturi. Aceste Societati controlează, Aproape version totalitate Comerțul Internațional cu Produse de Baza. Piețele produselor industriale finite sunt servanda, CEA mai mare Parte mai, Globale (electronica).
Pe de alta Parte, de Peste Două decenii, o Cota substanțială DIN exporturile țărilor dezvoltate (Peste 50% DIN exporturile Americane ȘI » 80% DIN exporturile britanice) industrializate ȘI ale statului noilor (90% Singapore si 40% Brazilia) sunt servanda genera de societățile multinaționale.
În Concluzie, Economia Mondiala se formează, bre, imp Procesul globalizării piețelor, IAR acest procesare Este comandat de societățile multinaționale.
b) Globalizarea producției
Procesare Acestui ÎI corespunde o tendință de Integrare Mondiala a producției generata ȘI controlată de societățile multinaționale.
Cota DIN Productia internaționalizată, calculată PE Baza volumului activităților societăților INTERNAȚIONALE in Tara Lor de origine Si a vânzărilor filialelor Lor version Strainatate, un Fost - în 1990:
-
de 32% din pretul DIN PNB SUA;
-
de 24% din pretul DIN PNB Japonia;
-
de 40% din pretul DIN PNB Olanda.
Principalele mecanisme de internaționalizare ȘI globalizare a producției sunt servanda:
n Valorificarea Productiva o unor tehnologii version Strainatate imp licente Sau Alte Forme de transfer de Tehnologie de către Societati mixte, etc;
n localizarea producției
imp subcontractare ȘI crearea Unui sistem productiv International - condus de la Centru;
n încheierea de Aliante strategice ȘI realizarea de cooperări version Producție - la Scara Internațională ;
n realizarea de fuziuni ȘI Achiziții constituite de mari GRUPURI INTERNAȚIONALE - la Scara globală .
c) Globalizarea serviciilor
Internaționalizarea producției Este dublată de intensificarea serviciilor procesare Intr-ONU de îngrijire REFLECTA tendința postbelică de Crestere a importanței Sectorului terțiar version economie.
Rolul de Forta motrice Este deținut de societățile multinaționale.
Două Categorii de servicii au contribuit la globalizarea Relatiile de Afaceri:
·
Serviciile de consultanta
ȘI
·
Serviciile Financiare .
A avut loc realizarea Unui complex terțiaro industrial global (conjugat cu servicii Producție) sprijinit PE PROGRAMUL tehnologiilor Moderne (Informativă, o telecomunicațiilor, a sateliților).
Firmele de consultanta s-au dezvoltat din pretul realizarea de Obiective industriale, în vederea asigurării de consultantță version Domeniul gestiunii, audit pretul, Firme de consultanta juridica, Tehnică. Acestea au ROL onu important în uniformizarea normelor ȘI regulilor Tehnice, Comerciale, Financiare, contabile ȘI de Drept version Mediul Afacerilor Internationale.
Firmele de Servicii Financiare sunt servanda :
Casele de Asigurări, băncile Comerciale, băncile de Investiții, de îngrijire impus au, im Actiuni concentrat, liberalizarea treptată a mișcării de capital de si au creat, DIN 1960, o Piața de VOCAȚIE globala, Si anume - Piața euro- valutelor.
Im implicarea directa PE Piața tranzacțiilor Intre corporații, aceste firme au Ro: Posibila realizarea unor mega-afaceri version Domeniul achizițiilor ȘI al fuziunilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu