Amsterdam

Amsterdam, capitala Olandei este cunoscut pentru pitoreştile sale canale, nenumăratele poduri şi casele vechi. Oraşul a fost în aşa fel construit, încât 101 kilometri de canale înconjoara partea interioară a oraşului. Este situat pe un teren jos şi plat (4 metri sub nivelul mării) pe râurile Amstel şi IJ. Un sistem complicat de diguri, pompe şi canale asigură menţinerea apelor la un anumit nivel astfel încât oraşul şi zonele înconjurătoare să nu fie inundate. Lacul Ijsselmeer de lângă Amsterdam, a fost iniţial un golf al Oceanului Atlantic numit Zuider Zee; acum un dig lung de 32 de kilometri separă lacul de ocean şi astfel Amsterdamul a devenit un oraş interior. În partea veche a oraşului canalele sunt extinse ca o panză de paianjen.

I.Istoricul oraşului

1. 1200-1585:Începuturile oraşului

Asterdamul ca oraş nu a apărut niciodată înt-un document oficial până în Evul Mediu, asfel neştiindu-se nimic exact depre existenţa lui în preistorie şi perioada preromana. Totuşi există o legendă despre apariţia oraşului care îl leagă de povestea a 2 pescari care au fost surprinşi pe mare de o furtună puternică în timp ce pescuiau împreuna cu câinele lor, au fost naufragiaţi şi şi-au construit un refugiu în zonele mlăştinoase, la vărsarea râului Amstel în estuarul Zuider Zee (cunoscut şi ca IJ). Această aşezare fondată de cei 2 pescari şi familiile lor care li s-au alăturat mai târziu, pare a constitui originea oraşului Amsterdam. Ei au pus bazele unui sat la gura râului Amstel şi de asemenea au construit un dig pentru a-şi proteja locuinţele de ape. De aici a derivat numele oraşului, Amstelledamme (digul de pe Amstel) care mai târziu a devenit Amsterdam. În 1275 oraşul apare pentru prima dată menţionat într-un document oficial, într-o cartă din 27 octombrie 1275, în care lordul Floris al V-lea, conte al Olandei, a garantat scutirea de taxe şi dreptul la comerţ liber locuitorilor: <<homines manentes apud Amstelledamme>>. Amstellledamme s-a dezvoltat pe maurile Amstelului şi chiar de la începutul existentei sale locuitorii au ştiut să profite de faptul acesta şi să facă din apa un mijloc de existenţă. Poziţia geografică favorabilă şi munca grea depusă de aceştia au făcut ca micul sat să devină un mare centru comercial, un port foarte important, cu un comerţ înfloritor cu oraşele din bazinul baltic şi cel mediteranean. La începutul secolului al XVII-lea, acest comerţ pe mare a atins cote foarte înalte, iar după decăderea portului rival Antwerp, Amsterdamul a devenit stăpânul mărilor, aceasta reprezentând începutul a ceea ce este cunoscut ca Epoca de Aur a Olandei. Doar foarte puţine clădiri din perioada medievală au supravieţuit până astăzi. De-alungul Evului Mediu cea mai mare parte a caselor erau construite din lemn, material vulnerabil, astfel majoritatea fiind foarte uşor distruse. Cu toate acestea, un număr surprinzător de mare de case din Amsterdam înca mai au scheletul din lemn.

2. 1585-1672: Epoca de Aur

Perioada cuprinsă între 1585 şi 1672,pentru Amsterdam, a fost cea mai înfloritoare  din punct de vedere comercial, devenind principala piaţa a lumii. În această perioadă a avut loc o dezvoltare foarte importantă a oraşului; expansiunile urbane din 1613 şi 1663 încă determină înfăţişarea caracteristică a oraşului. Unele din cele mai importante monumente datează din acea perioada, de exemplu primăria din piaţa Dam, actualul Palat Regal.

3. 1672-1795 Un mic regres

Anul 1672 a fost unul dezastruos pentru Olanda, fiind atacată simultan de Anglia şi Franţa. Epoca de Aur luase sfârşit; cu toate acestea Amsterdamul a reuşit să-şi consolideze prosperitatea în perioada 1672-1795. Oraşul a rămas o piaţă importantă şi a reuşit să-şi menţină poziţia de centru financiar al Europei pe care o avea.

Având în vedere faptul că Epoca de Aur a fost în primul rând o perioadă de lansare, de prosperitate, noua perioadă era caracterizată ca fiind una de aur şi argint. Numărul mare de locuinţe construite în acel timp reflectă prosperitatea oraşului. Ca rezultat al acestui lucru, majoritatea caselor situate în centrul oraşului datează din secolul al XVIII-lea, şi nu din secolul al XVII-lea.

4. 1795-1813: Retragere şi declin

În 1795 guvernul şi oligarhiile patriciene au fost ruinate iar vechea republică a încetat să existe. După puţin timp francezii au ocupat ţara. Între anii 1795 şi 1813 Amsterdamul a suferit o puternică regresiune economică, stare reflectată şi de stagnarea în dezvoltarea demografică.

Multe case erau nelocuite iar unele chiar s-au distrus în timp datorita lipsei de intretinere. Din fericire unele faţade şi interioare din vremea imperiului s-au păstrat.

5.1813-1940: Redresare şi expansiune

Perioada cuprinsă între1813 şi 1940 este caracterizată de o redresare în plan economic şi din 1870 de expansiune. Îmbogăţirea a dus la o creştere relativ rapidă a populatţei. Această dezvoltare a fost în primul rând un rezultat al Revoluţiei Industriale care a atras după sine o Nouă Epocă de Aur. Oraşul s-a extins mai ales datorită construirii de cartiere locuite de clasele muncitoreşti sărace, acum depăsind zona Singelgracht.

Perioada dintre 1920 şi 1940 a fost una de regres economic, aşadar se remarca mai uşor faptul că aşa numitul “Inel 20-40” este mai bun în comparatie cu secolul al XIX-lea al construcţiilor ieftine din materiale uşoare. Aceasta a fost de asemenea o perioadă de distrugere pe scară largă a centrului istoric al oraşului; canalele devenisera neîncăpătoare şi noi descoperirii in materie de trafic se realizaseră.

II.Cultura

Amsterdamul şi-a câştigat o reputaţie de toleranţă şi individualism. De mult timp oameni din diferite medii de viaţă şi religii au fost bineveniţi aici. Multe nationalităţi sunt reprezentate în oraşul cosmopolit, începând de la indonezieni (a căror ţară a fost odată o posesiune olandeză) până la muncitori imigranţi din Morocco şi refugiaţi kurzi din Iran. În oraş, arta înfloreşte, peste 40 de muzee adăpostind operele artiştilor olandezi.

1.Muzeul Van Gogh

Cea mai mare parte a muncii lui Vincent van Gogh nu a părăsit niciodată Olanda, iar 200 de tablouri şi 500 de desene sunt permanent expuse în muzeul care-i poartă numele, proiectat de Gerrit Reitveld. Tablourile sunt prezentate în ordine cronologică în funcţie de diferitele perioade de creaţie şi domiciliile lui Van Gogh de-alungul carierei.

La cel de al doilea etaj se află tablourile pictate în timpul şederii acestuia în sudul Franţei, dintre care cel mai cunoscut este “Floarea soarelui”. De asemenea mai sunt expuse lucrări ale lui Toulouse-Lautrec şi Gauguin, contemporani lui Van Gogh. Expozitiile sunt schimbate atfel încât să scoată în evidenţă momentele cele mai importante în dezvoltarea artistică a lui Van Gogh.

2.Casa memorială Rembrandt

Rembrandt a locuit în casa sa timp de 20 de ani, până a părăsit-o, falit fiind, în 1658. Este intesant de ştiut că falimentul său a venit în urma faptului că cei ce au comandat pictarea “Rondului de noapte” au fost total nemultumiţi de aceasta, care în cele din urmă i-a distrus cariera. Casa a fost restaurată şi acum adăposteşte peste 250 din gravurile sale şi niste picturi ale elevilor săi.

3.Muzeul de stat

Muzeul de stat, pe departe cel mai mare muzeu din Olanda, găzduit într-o clădire monumentală neo-renascentistă proiectată de PJH Cuypers atrage peste un milion de vizitatori pe an, şi este considerat ca fiind unul dintre cele mai mari muzee de pictură şi artă decorativă din vestul Europei. În prezent este împărtit în 6 departamente: Pictură, Camera de tipărire, Sculptura şi Artă decorativă, Istoria Olandei, Artă asiatică şi Textile şi Costume.

La primul etaj se află cea mai mare colecţie din lume de picturi aparţinând maestrilor olandezi, aici găsindu-se “Rondul de noapte” al lui Rembrandt. Alături de Rembrandt se mai gasesc picturi ale lui Frans Hals, Paulus Potter, Jacob van Ruysdael, Jan Steen şi Johannes Vermeer. Sunt preezentate peisaje, portrete individuale, scene domestice şi stilul de viaţă olandez care înfăţişează foarte bine Epoca de Aur a Olandei.

Muzeul Stedelijk găzduieşte una dintre cele mai mare colecţii de artă modernă din Olanda. Expoziţia se concentreaza asupra stilurilor abordate de Picasso, pictorii olandezi Karel Appel, Willem de Kooning, Piet Mondriaan şi de pictorii francezi Monet, Cezanne, Matisse, Chagal şi Renoir.În muzeu de asemenea se poate vedea o colecţie a operelor lui Malewich.

4.Muzeul de artă modernă Stedelijk

Alte locuri interesante de vizitat în Amsterdam ar fi Piaţa Dam cu Palatul regal, Universitatea, Begijnhof, strada Oudezijds Voorburgwal, strada Spui, strada Leidseplein şi canalele.

5.Piaţa Dam

Piaţa Dam este cea mai cunoscută piaţă din Olanda. Satul de pescari care mai târziu s-a transformat în oraşul Amsterdam se construise exact în acest loc în jurul anului 1270. Este un centru de oraş ideal, chiar dacă din punct de vedere geografic şi administrativ a încetat de mulţi ani să constituie centru. Ea reprezenta locul de întâlnire al întregii comunităţi cu ocazia ceremoniilor oficiale şi a evenimentelor celor mai importante.

În centrul acesteia se află un monumentul închinat eliberării, un obelisc alb decorat cu imagini alegorice care a fost contruit în 1956 de către J. Radeker în memoria victimelor celui de al doilea război mondial. Monumentul conţine 12 urne, fiecare dintre ele conţinând câte o mână de pământ din cele 11 regiuni olandeze, iar cea de a doisprezecea din Indonezia.

6.Palatul Regal

Palatul Regal, un exemplu de arhitectură clasică olandeză, a fost proiectat de Jacob van Campen şi construit între anii 1648 şi 1655. Construit pe 13659 de pile, necesare pentru a creea o bază solidă pe pământul mlastinos, a fost iniţial construit pentru a înlocui fosta primărie, care fusese distrusă complet într-un incendiu. Louis Bonaparte, fratele lui Napoleon, l-a transformat în palat regal în 1808, când el a devenit rege al Olandei, chiar dacă a abdicat după doar 2 ani. Aspectul simplu al faţadelor este ceea ce îl impresionează pe vizitator în primul moment. Are  4 rânduri de ferestre, deasupra cărora se afla un fronton triunghiular ce conţine sculpturi ale lui Artus Quellijn cel Tânăr, un artist din Antwerp.  Statuile reprezintă oraşul Amsterdam înconjurat de Neptun şi alte creaturi marine mitice, incluzând nimfe şi tritoni care aduc un omagiu bogăţiei şi puterii mării. Exteriorul armonios al palatului este completat de un turn octogonal şi o cupolă. Pe cât este de simplu la exterior pe atât este de bogat ornamentat în interior, interior ce a fost lucrat, printre alţii de către Ferdinand Bol, un elev al lui Rembrandt, Gover Flinck şi Sijmen Bosboom, iar cea mai mare parte a sculpturii a fost realizată de către Rombout Verhulst.

7.Universitatea

În partea stângă a Casei celor trei canale se află un arc ce reprezintă intrarea în casa veche a bărbaţilor, Oudemanhuispoort-ul, astăzi locul în care se află Universitatea din Amsterdam. Universitatea a fost construită în 1632. Pe 8 ianuarie 1632, istoricul Gerardus Johannes Vossius a rostit discursul inaugural al universităţii ale cărei ţeluri includea şi deschiderea unei breşe a calvinismului şi a apărării libertăţii. În scurt timp universitatea a atras cele mai luminate minţi ale culturii olandeze, de la matematicianul Hortensius la juristul Cabelliau şi de la doctorul Blasiuis la teologul Van Leuwen. În 1840 Universitatea a fost transferată într-o casă iar statuia lui Vossius, primul profesor al acesteia, a fost amplasată în curtea interioară.

8.Begijnhof

Begijnof este un loc de o linişte şi o pace absolută, o oază ideală şi un refugiu neaşteptat din vacarmul Kalverstraat-ului. Intrarea conduce la un fel de curte vastă în centrul căreia se află o peluză înconjurată de numeroase case mici. Femei în vârstă care merg la o plimbare şi beau ceai în grădinile lor, flori peste tot, un incredibil calm şi 2 capele una în faţa celeilalte formează Begijnhof-ul. Acestă a fost fondat în 1346 de un grup de femei, care aspirau să trăiască într-o comunitate religioasă fără constrângerea impusă de regulile rigide ale unei vieţi manaştireşti.

Acestea nu au depus nici un jurământ şi se comportau ca surorile sale: toate îşi păstrau casele mici, libertatea personală, dar şi-au dedicat vieţile celor săraci şi bolnavi. La numărul 34 Begijnhof se află cea mai veche casă din Amsterdam, singura înca din lemn, dupa un ordin al guvernatorilor oraşului de a se renunţa la construirea caselor din materiale inflamabile. Casa datează din secolul al XV-lea.

9.Strada Oudzijds Voorburgwal

Strada, împreună cu canalul cu acelaşi nume, este una dintre cele mai frumoase alei din Veneţia Nordului; canalul, ce datează din Evul Mediu, reflectă faţadele a unora dintre cele mai tipice case orăşeneşti, iar pe fundal, Domul Sfântului Nicolae. Oude Kerk, cea mai veche biserică din Amsterdam, a fost original dedicată Sfântului Nicolae, patronul marinarilor şi al oraşului Amsterdam. Săpăturile recente au arătat că acolo fusese o bisericuţa în secolul al XIII-lea. Actuala biserică gotică, acum protestantă, a fost consacrată în 1306. Aşa cum este înconjurată de case mici aparţinând celor care erau responsabili cu administrarea bisericii, Oude Kerk se ridică deasupra clădirilor îngrămădite în jurul său, iar acest lucru scoate şi mai mult în evidenţă silueta impozantă a acesteia. Interiorul bisericii, ca şi restul acesteia, deteriorat şi reconstruit de-alungul secolelor, este format dintr-un naos şi două altare; deasupra naosului se află  o boltă ce se spirjină pe 42 de coloane cilindrice. Chiar dacă cele 38 altare care odată dădeau şi mai multă splendoare bisericii au dispărut, interiorul bisericii încă mai arată urmele trecutului ei glorios. Din perioada renascentistă încă mai păstrează 3 vitralii în Capela Doamnei: au fost proiectate în 1555 de către Pieter Aertszoon şi prezintă moartea Fecioarei, Adoratia păstorilor şi Buna vestire.

Multe personalităţi olandeze au fost îngropate aici, incluzând soţia lui Rembrandt, Saskia van Uylen, pictorul Carel van Mander, organistul Jan Pieterszoon şi exploratorul Kilaen van Rensselaer, care a fost unul, dintre fondatorii noului Amsterdam, oraşul ce mai târziu a fost cunoscut ca New York.

10.Strada Spui

Pe Spui, una dintre cele mai interesante străzi ale Amsterdamului, se află Maagdenhuis, Casa Fecioarelor. A fost construită în 1787 şi a fost folosită ca un orfelinat catolic. Astăzi aparţine Universităţii din Amsterdam. În centrul străzii se află o mică statuie, Het Lieverdjie, băieţelul impertinent al Amsterdamului, unul dintre simbolurile oraşului.  Aproape de statuia ştrengarului se află unul dintre cele mai cunoscute birturi, The Hoppe, un loc de întâlnire foarte aglomerat atât pentru studenţi cât şi pentru artişti.

11.Strada Leidseplein

Până nu demult în Amsterdam era interzis folosirea carelor ca mijloc de transport, aşa că negustorii care trebuiau să ajungă în centrul oraşului erau obligaţi să-şi lase carele la marginea oraşului într-o piaţă imensă. La începutul drumului ce duce spre Leiden se află Leiseplein, înconjurată ca şi celelalte pieţe similare, de clădiri folosite ca magazii, locuri de parcare pentru care şi căruţe, şi fierării şi ateliere de tâmplarie.

II .Economia orasului

Poziţia geografică centrală a Amsterdamului în Europa şi proximitatea aeroportului Schiphol şi a portului reprezintă motorul economiei locale. La aceasta de asemenea a contribiut forta de munca foarte bine pregatită şi o infrastructura foarte bine dezvoltată de comunicaţii.

Un memorandum prezentat consiliului oraşului sublinia nevoia de expansiune sub forma dezvoltării satelit în afara limitelor oraşului, pentru a adapta oraşul la creşterea de populaţie şi dezvoltarea economică rapidă. Memorandumul de asemenea propunea unirea unor autostrăzi pentru a crea un inel extern oraşului, iar pe lângă aceasta, extinderea liniilor de metrou. În interiorul oraşului, se concentrează asupra construirea clădirilor cât mai dense, atât cu scop comercial cât şi ca rezidenţe, ca şi asupra continuării proiectelor de înnoire a oraşului în cartierele construite după război.

Schiphol este un aeroport important în traficul aerian mondial. Este un factor foarte important în economia Amsterdamului şi este pe locul patru în Europa la transportul de pasageri după Londra, Paris şi Frankfurt. La transportul de mărfuri se află pe locul 3 în Europa. În 2000 prin aeroportul Schiphol au trecut aproximativ 40 milioane pasageri şi doar peste un milion de tone de mărfuri. Aeroportul are 50000 de angajati dintre care doar 10000 sunt locuitori ai Amsterdamului

Complexul portuar al Amsterdamului se află pe locul 17 în lume şi pe locul 5 în Europa, transportând aproximativ 60 milioane tone de mărfuri anual (dar capacitatea totală a portului este mult mai mare), şi având 40000 de angajaţi. Se preferă ca multe dintre mărfurile transportate să fie produse în port decât să fie transportate. De asemenea portul este cunoscut pentru vasele de croazieră, în 2000 nu mai putin de 102 vapoare de croazieră cu mii de pasageri au acostat în portul Amsterdam. De asemenea aproximativ 500 de vase de croaziră pe fluvii au acostat în port.

Până în secolul al XVII-lea vasele negustorilor olandezi ajungeau la Marea Nordului navigând pe braţele largi ale Zuidersee-ului. Aluvionarea permanentă a acestui golf a îngreunat navigaţia, riscând chiar să o blocheze. În 1818 un remediu a fost găsit: construirea Canalului olandez. Dar nu după mult timp acest canal s-a dovedit a fi insuficient pentru cerinţele Amsterdamului. Astfel, un canal direct între port şi Marea Nordului a fost construit. Lucrările la acest canal care are 18 metri lungime, au început în 1872 şi au fost terminate dupa 4 ani; la acea vreme era una dintre cele mai mari lucrări pe apă vreodată realizată. Amsterdamul a fost încă o dată pregatit să concureze cu Rotterdamul şi şi-a redeschis cheiul pentru traficul comercial. Portul Amsterdam şi canalul acestuia înspre mare sunt de fapt 2 bazine imense protejate de maree. Toată zona portului a fost separată de mare iar lungimea totală a cheilor care sunt construiţi pe o insulă artificială, ajunge până la 40 de kilometri.