Întotdeauna
oamenii au observat modul in care se manifesti animalele. Oamenii primitivi
depindeau de animalele salbatice pentru hrani si
aveau nevoie sa le cunoasca miicarile si comportamentul pentru a le vina cu
succes.. intelegerea comportamentului animalelor consuma mult timp, rabdare si
cercetari minutIoase. Studiul stiintific al coportamentului animalelor este
denumit etologie
A. Migratia
Migratia
animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau calatoresc
de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau
superioare, cum ar fi hrana mai multi sau locuri mai calde si mai sigure pentru
reproducere. Cele mai multe migratii au loc o dati pe an intr-un anumit
anotimp, dar altele apar mai mult sau mai putin frecvent. Cu toate ci migratiile
sunt necesare, acestea consumi foarte mult din energia si timpul animalului,
expunind-ul la pericole, cum ar fi lipsa mincarii sau epuizarea.
1. Migratia in mediul terestru in mediul terestru, in
regiuni precum savanele aficane si tundra arctici, mincarea si apa sunt rare
mai tot timpul. Turmele de animale cilitoresc in functie de sezon pentru
a folosi cit mai bine resursele existente. De exemplu, in Canada, caribuul
petrece iarna in pidurile de conifere. in aprilie, el migreazi in nord spre
tundri(regiunea Arctici firi copaci) pentru reproducere, unde se hrineste cu
licheni si ierburi. El se intoarce in pidure de indati ce iarna arctici reincepe
si pimintul este acoperit de o crusti groasi de gheati. in timpul migratiei
acestora, ei sunt urmati de lupi. Lupii vineazi animalele tinere sau bolnave
care nu pot tine pasul cu restul grupului.
2. Migratia pasarilor. Multe
pisiri migreazi sezonier. Primivara, ele zboari din zonele cu ierni mai calde si
cu cantititi mari de hrani inspre zonele mai reci unde-si depun ouile si-si
cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hrani indestulitoare numai primivara si
vara. Unele specii migreazi oricum in zone cu mai putini hrani, dar care oferi
mai multi protectie in perioada reproducerii si cressterii puilor. Pisirile se intorc
in fiecare an in aceste locuri de reproducere.
Cea mai lungi distanti este
parcursi de chira polari. Ea zboara din locul in care depune ouile, din zona
arctici pini in Anctartica si inapoi, in fiecare an – o cilitorie dus – intors
de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care cilitoresc
peste 300 km pe gheta duri a mirii pentru a ajunge la locurile unde se
reproduc, pe continentul Antarctic. Aceeasi pereche de pinguini va reveni la
acelasi cuib in fiecare an.
3 Migratia in mediul acvatic. si in mediul acvatic
existi multe vietuitoare care migreazi. Astfel balenele cilitoresc din
teritoriile de hrinire spre cele unde se reproduc si inapoi, in fiecare an. Din
noiembrie pini in aprilie, balena albastri si balena cu cocoasi se hrinesc cu
animale mici, numite krill in regiunile polare. Odati cu apropierea iernii ele
stribat oceanul Atlantic , Pacific si Indian ca
si se reproduci in apele tropicale calde. Balenele tinere consumi mai putini
energie pentru a-si pistra corpul cald, in apele tropicale calde, mai mult decit
in cele polare.
Existi
unele animale care migreazi dintr-un mediu in altul. Astfel broastele testoase,
broastele riioase, tritonii si salamadrele se reproduc in api, dar isi petrec
aproape tot timpul pe uscat. in fiecare an se intorc la lacurile si riurile
in care s-au niscut.
4 Monitorizarea migratiei in diferite
medii . Cercetitorii
folosesc metode variate de urmirire a miscirilor speciilor migratoare, incluzind
radarul si monitorizarea prin sateliti. Cercetitorii pot recunoaste anumite pisiri
prinzindu-le ineluri la picioare. Aceasta ajuti la indentificarea traseului de
migratie al speciilor. Pisirile mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care
pot oferi imagini ale deplasirilor marilor cirduri. Animalele mari, cum ar fi
ursul polar, pot fi echipate cu zgardi sau transmititor radio, dar numai in
timp ce se afla sub anestezie.
B. Cooperarea
Cooperarea sau comportamentul
cooperativ, este comportamentul in care membrii unei specii se aduni in grupuri
pentru activitati ca vinitoarea, apirarea sau ingrijirea puilor. Existi
multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi: cirezi, colonii, trupe.
Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente si strins
unite avind structuri clare.
1. Siguranta
prin numir Traiul in grup oferi animalelor multe avantaje – o protectie mai mare fati de priditori, ajutor
pentru fiecare membru si giseasci hrani si protectie si mirirea sanselor de
supravietuire.
in
rindul pisirilor, de exemplu, gistele negre formeazi cirduri mari iarna ca si
se hrineasci in zonele mlistinoase cu cantitati mari de iarba tiparului.
Acest lucru are avantajul ci unele se pot hrani in timp ce altele
supravegheazi imprejurimile de dusmani, si rezulti ci fiecare pasire poate si
petreaci mai mult timp cu hrinitul decit daci ar fi fost singuri. Alte pasari
cum ar fi corbii de mare, formeazi grupuri, colonii, numai in perioada de imperechere.
Creste astfel sansa fiecirui individ de a-si gisi un partener. Cuiburile sunt
amplasate in zone protejate ca si se micsoreze riscul datorat praditorilor. Daci
unul dintre membrii coloniei este in pericol, strigitul acestuia poate alerta tot
grupul.
in
mediul acvatic, mii de pesti inoati unul lingi altul in aceeasi directie. Ei se
gribesc, incetinesc si se intorc impreuni. Triind in bancuri uriase se reduce sansa
individului de a fi mincat .
in
plan terestru, multe animale ierbivore, ca zebra si antilopele, triiesc in
turme mari pentru siguranti. Priditorii nu ataci in general tot grupul ci isi
aleg un animal solitar, prea bitrin, prea tinir sau bolnav care nu mai poate tine
pasul. intr-o turmi zebrele stau in grupuri mici de familie, conduse in general
de un mascul mare. Acesta di un semnal de alarmi daci grupul este in primejdie
iar animalele stau intotdeauna aproape unele de altele.
2. Vinatul cooperativ. Unele specii, cum ar fi
leii si cimpanzeii, coopereazi ca si-si optini prada, vinind impreuni si impirtind
hrana. Leii sunt singurele feline mari care triiesc in grup.
Grupurile lor numite grupuri familiale, sunt alcituite din doi sau trei lei si
citeva leoaice si puii lor . Leoaicele vineazi cel mai mult, lucrind in echipe
ca si picileasca turmele de antilope si zebre, prada lor favoriti. Odati aleasi
prada, echipa se desparte si se apropie din diferite directii incercind si
separe victima de turmi. Apoi ele fac un atac combinat sau o ambuscadi. Daci vinitoarea
reuseste prada este impirtiti de grupul familial, masculii avind « prima imbucituri ».
Un animal silbatic va asigura unui grup de lei destuli hrani pentru doui zile.
3. Societiti de
animale. Multe vietuitoare triiesc in socieatiti. Printre acestea
se numari cele de babuini, de gorile sau cele de insecte. Societiti de gorile ;
gorilele sunt animale timide si blinde. Ele triiesc in familii de
aproximativ 12 animale. Fiecare grup este condus de un mascul mare cu spatele
argintiu. Gorilele isi petrec majoritatea timpului pe sol, in piduri, hrinindu-se
in liniste cu vegetatie. Gorila cu spatele argintiu este in general un mascul bitrin
care apari de intrusi si indepirteazi rivalii grupului. Gorilele isi petrec mult
timp ingrijindu-se una pe cealalti, fapt care joaci un rol esential in viata
sociali si le ajuti si tini grupul unit. Un pui de gorili pistreazi
contact continuu cu mama lui pini la virsta de patru luni iar mamele sunt
foarte protectoare fati de copiii lor. Femelele cu pui stau mare parte din timp
in apropierea liderului. El este tolerant cu gorilele mici si va ingriji puii
pentru perioade scurte de timp.
Majoritatea animalelor stau in
grupul natal cel putin opt ani. Masculii, in general, pleaci la maturitate si cilitoresc
singuri, deseori ani de zile, pini ce conving femelele si stea cu ei si si
formeze un nou grup.
C. Asocieri de animale.
Nu numai membrii aceleasi specii triiesc
impreuni. Existi, de asemenea, asocieri strinse intre membrii a doui specii
diferite. Aceste aranjamente pot fi benefice pentru ambele animale din asociere
sau doar pentru unul. in unele cazuri o specie poate face riu celeilalte sau
chiar si o omoare.
1. Simbioza.
Simbioza este asocierea a doui specii ce profiti amindoui de aceasta. Unele
animale de exemplu, optin hrani mincind paraziti si insecte de pe altele mai
mari. Astfel animalele mari profiti de faptul ci sunt ingrijite.
Pestii curititori
lucreazi in perechi, in zone numite « statii de curitare » aflate in
recifurile de corali. Pestii mai mari viziteazi aceste zone, la fiecare citeva
zile , pentru a fi curitati. Pestii curititori fac un dans de semnalizare a
identititii astfel incit pestele mare si nu-i minince. Acestia indepirteazi
tegumentele moarte, ciupercile si parazitii. Ei pot si « serveasci »
50 de clienii pe zi.
Graurii curititori
cauti de mincare pe zebre, girafe, rinoceri si alte mamifere mari. Ghearele lor sunt asezate
astfel incat si le permite si alerge in susul si josul corpului mare al
animalului. Un graur ciugulitor indepirteazi puricii, capusele si alti paraziti
pe care mamiferele nu-i pot indeparta singure.
|estoasele uriase
de Galapagos sunt curitate de paraziti de citre cinteze. O testoasi anunti ci este
pregititi pentru a fi curitati intinzindu-si gitul si indepirtindu-si
picioarele in asa fel incit si i se ridice carapacea.
Pestii clovn cistigi atit
protctie cit si hrani, stind lingi anemona de mare veninoasi. in
schimb, pestii apiri anemonele de dusmani cum ar fi pestii fluture care au
obiceiul de a musca tentaculele anemonelor.
2.
Comensalismul. Comansalismul apare atunci cind o specie din asociere
beneficeazi cistigind hrani si un adipost, si celelalte rimin neafectate.
Stircii de cireadi stau in
apropierea elefantilor, rinocerilor si altor mamifere mari. Ele mininci
insectele care ies din pimint, deranjate de picioarele acestor animale mari.
Ratonii vin in orase ca si
caute resturi aruncate de oameni. Aceasta nu-i afecteazi pe oameni.
3. Parazitismul.
Parazitismul are loc cind o specie (parazitul) cistigi de pe urma celeilalte
(gazda). Exista multe tipuri de paraziti. Majoritatea nu-si ucid gazdele, cici
daci ar face-o si-ar reduce sansele de supravietuire.
Exoparazitii
cum ar fi puricii, sunt sugitori de singe, ce triiesc pe exteriorul gazdelor.
Endoparaziiii cum ar fi tenia, triiesc in corpul gazdei hrinindu-se cu mincarea
acesteia. in interiorul intestinelor umane pot triii tenii lungi de pini la doi
metri.
Parazitismul
reproductiv ; cucii sunt paraziti reproductivi care ies din ou. O femeli
depune pini la 12 oui fiecare in cuibul unei pisiri mai mici cum ar fi
pitulicea, apoi il abandoneazi. Oul unui cuc este aseminitor ca formi si mirime
cu ouile gazdei. Cind ies din ou, puii
de cuc le imping pe celelalte in afara cuibului. Puiul este in curand mult mai
mare decit « parintii » sii ii are nevoie de mai multi hrani.
D.
Comportamentul in conditii extreme.
Diverse specii triiesc in conditii de
cilduri, frig excesiv sau intuneric total, in desert, zone polare, occeane si
pesteri sau munti. Tipuri de comportament, cit si adaptiri fizice le permit si
supravietuiasci in aceste habitate.
1.Supravietuire in regiunile polare. Iarna, in regiunile
polare, temperatura poate cobori sub -80° C . Statul sub zipadi,
unde temperatura scade rare ori sub -7° C este o metodi de supravietuire. O
femeli de urs polar si puii ei isi petrec lunile cele mai reci ale anului intr-un
birlog sipat in nimeti de zipadi. Acesta este format dintr-un tunel din care se
intri in camera mamei iar apoi in camera puilor. inciperea femelei se continui
cu o cameri inferioara, si este aerisiti printr-o guri de ventilatie. inainte
de intrarea in tunel se giseste o creasia mare de zipadi.
Hrana este foarte siraci cind
pimintul si marea ingheati si sunt acoperite cu zipadi. Multe animale au
metode ingenioase de obtinere a hranei. Vulpile adulmeci lemingii de sub zipadi
si-i omoari sirind cit mai sus si apoi cizind cu toati greutatea astfel incit si
spargi crusta de gheati de deaspura lemingului. Vara vulpile polare ingroapi
hrani si oui in stratul de suprafati al tundrei. Ele scot hrana inghetati din ascunzitori,
in timpul iernii. Focile fac giuri de gheata pentru a putea respira.
Ursii polari localizeazi focile dupi miros si le asteapti si apari. De asemenea
ei sparg gheata pe ntru a prinde puii de foci. Puiul este scos afari cu laba si
apoi apucat cu filcile.
2.Supravietuire
in desert in desert temperaturile pot atinge 500°C in tipul zilei
iar apa este foarte putini.Animalele de desert trebuie si-si pistreze
temperatura corpului firi si piardi prea multi api prin evaporare.in acest scop
ele folosesc multe metode.Adipostirea sub pimint sau la umbri este una dintre
cele mai obisnuite.Veveritele de pimint petrec pini la sapte luni in vizuine adinci
unde dorm pini la sase ore odati conservind apa si enrgia.Vizuina se giseste la
un metru sub pimint.
Majoritatea animalelor care
trebuie si-ii petreci timpul la soare se misci astfel incitsi reduci suprafata
corpului aflati in contact cu nisipul fierbinte
Exista o foarte strisa legituri intre
comportamentul animalelor si adaptirile lor fizice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu