Constipatia

Constipatia

Constipatia este o afectiune digestiva dintre cele mai frecvente, constand in evacuarea intarziata, la mai mult de 24-48 ore, uneori cu mare dificultate, a continutului intestinal.

Cauzele constipatiei functionale
¥ Alimentatia cu exces de carne, saraca in cruditati, legume si fructe, care asigura evacuarea ritmica a colonului. Lungimea intestinelor la om este structurata pentru hrana vegetala; homo-erectus a fost exclusiv culegator de plante, legume si fructe.
¥ Neglijarea actului fiziologic al golirii intestinului (act reflex-controlat) din jena exagerata, pudoare, comoditate, nerespectarea unei ore fixe s.a.
¥ Lipsa activitatii fizice zilnice, a unui program de educatie fizica.
¥ Obiceiul de a consuma apa putina, din prejudecata ca excesul de apa duce la hipertensiune, sau din lipsa senzatiei de sete.
La fel de gresit este ca in curele de slabire sa nu se consume apa, desi se stie ca fara apa suficienta nu pot fi formate fecalele definitive, mai ales la cei cu un colon "vorace", ce absoarbe aproape tot.
¥ Excesul de laxative sau purgative pe care bolnavii le consuma zilnic perpetueaza o constipatie in cadrul "bolii laxativelor".
¥ Administrarea medicamentelor antispastice, a celor contra tensiunii arteriale marite, antiastmatice, scad mobilitatea intestinelor, ingreunand tranzitarea bolului fecal.
¥ La sugarul alimentat la san, constipatia poate fi produsa prin subalimentare ori prin absorbtia mare a laptelui (cel mai frecvent, copiii constipati sunt subnutriti). La sugarii hraniti natural, constipati, administrarea purgativelor nu e oportuna, iar laxativele trebuie administrate cu mult discernamant.
¥ Sugarul nutrit artificial poate deveni constipat prin administrarea in exces a laptelui de vaca, exces ce poate da o forma de distrofie.

Oceanul Arctic

Oceanul Arctic, cel mai mic DINTRE Cele Patru oceane ale Lumii. Oceanul Arctic se extinde la sud de Polul Nord la Malul Europa, Asia, America de ȘI de Nord.

LIMITE II ȘI Marimea

Apele de suprafata DIN Oceanul Arctic se amestece cu Cele DIN Oceanul Pacific im strâmtoarea Bering, imp intermediul Unui canal îngust ȘI superficial, de îngrijire sunt o adancime de 55 de metri (180 ft). Mai importantă, pesta Apele arctice se amestecă cu Cele ale Oceanului Atlantic ONU sistem de Praguri submarin (coame de Mică adancime), de îngrijire se întind PE marile distanțele DIN Scotia Pana la Groenlanda si DIN Groenlanda Pana la Insulei Baffin la adâncimi de 500-700 m (1600 ft La 2300). Golirea version Oceanul Arctic sunt servanda Ob ", Enisei, IAR râurile Lena în Asia ȘI Râul Mackenzie în America de Nord. Suprafata totală a Oceanului Arctic Este de 14100000 km patrati (5,4 Milioane km mp). Cele mai importante subdiviziuni ale Oceanului Arctic sunt servanda norvegianul, Barents, Kara, Laptev, SI mările Beaufort.

III Structurale CARACTERISTICI

Aproximativ o Treime DIN Oceanul Arctic Este stat la Baza de platou continental, îngrijire includ onu serie de nord Largă de Eurasia ȘI rafturile înguste DIN Americii de Nord ȘI Groenlanda. În largul Apelor DIN placile Continentale se Afla Bazinul Arctic propriu-Zis, de îngrijire Este împărțită Intr-un, set de Trei muchii paralele si Patru bazine (de asemenea, cunoscut sub insotesc de adâncurile). Aceste Caracteristici au Fost descoperite ȘI explorate Inceput la sfârșitul anilor 1940.Lomonosov Ridge, mare Creasta, taie Bazinul Aproape Arctic, în jumătate, se extinde ca o punte submarin 1,800 km (1,100 km), DIN Siberia la Vârful de Nord-Vest a Groenlandei. În paralel cu this sunt servanda Două Culmi mai scurte: Alpha Ridge PE Partea DIN Americii de Nord, definirea bazinelor Canada ȘI Makarov, Si Arctic Mid-Ocean Ridge PE Partea eurasiatică, de îngrijire definesc bazinele Nansen ȘI Amundsen. Adâncimea Medie un Oceanului Arctic Este de NUMAI 1300 m (4300 ft), DIN cauza vasta întinderi de Mică adancime de PE platourile Continentale. Punctul cel mai adânc version Oceanul Arctic Este de 5450 m (17880 ft).