duminică, 2 noiembrie 2014

Apa in organismul uman



Nu încape nici o îdoiala, ca dintre toate substantele care intra în corpul omenesc si în cel al animalelor, apa sta pe primul loc în ceea ce priveste cantitatea. Fiziologul Claude Bernard este primul care a încercat, înca din secolul trecut sa calculeze proportia de apa din organismul uman. Cum a procedat? El a cântarit mumiile egiptene - care erau complet dezhidratate. Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea unor oameni vii de aceeasi înltime si cu trasaturi fizice cât mai asemanatoare mumiilor respective. prin acest procedeu, el a determinat ca apa are o proportie de 90 % în organismul uman. Cifra este prea ridicata. Acest lucru se explica pentru ca uscarea prelungita a mumiilor a dus si la pierdera unor substante solide din corpul lor alaturi de apa.
Ulterior s-au facut cercetari mai precise, care au aratat nu numai câta apa este în organismul uman, dar si chiar câta apa contin tesuturile din care este alcatuit. În medie, un om care cântareste 65 de kilograme poate fi sigur ca aproximativ 41 de kilograme (63-70 %) din organismul sau este apa. Aceasta proportie este valabila si pentru alte animale: câine, pisica, iepure, în general animalele cu sânge cald au aceeasi proportie de apa în organism ca si omul si mai mult au aceeasi proportie de apa în tesuturi ca si omul.

Rolul apei în organism
Apa reprezinta un excelent dizolvant pentu multe substante si este mediul în care se desfasoara cele mai multe reactii chimice legate de metabolismul substantelor si deci de viata. Rolul apei în organismul uman este foarte mare. Chimistii stiu foarte bine ce se întâmpla când vor ca doua substante sa reactioneze între ele. De exemplu din carbonatul de sodiu si sulfatul de cupru (piatra vânata) va rezulta carbonat de cupru si sulfat de sodiu. Daca se amesteca cele doua pulberi pur si simplu aceasta reactie nu va avea loc. Este nevoie ca substantele sa fie dizolvate în prealabil în apa pentru ca reactia sa aiba loc.
În organismul uman au loc numeroase reactii chimice care dau nastere la caldura, energie si la metabolismul necesar vietii. Aceste reactii au nevoie de un mediu apos, altfel substantele nu se pot desface în ioni iar reactiile nu pot avea loc.

Pe lânga aceasta apa însasi ese un electrolit slab, care se disociaza în ion de hidrogen (H+) si hidroxil (OH-). Acessi ioni au proprietati catalitice, ei accelerând un numar considerabil de reactii care în mod normal ar dura zile întregi, în prezente ionilor reactiile au loc în câteva secunde.
Apa are si proprietatea de a acumula si de adegaja caldura prin evaporare. Aceste însusiri ale apei au un rol foarte important în fiziologia termoreglarii. La temperaturile ridicate ale verii organismul uman primeste mult mai multa caldura decât are nevoie. Daca aceasta caldura nu s-ar elimina organismul ar avea mult de suferit. Din fericire organismul dispune de serie de mijloace de eliminare a caldurii. Schimbarea apei din stare lichida în stare gazoasa presupune o pierdere de caldura de la corpul unde se afla apa. În corpul omenesc fiecare gram de apa evaporat de pe suprafata pielii (transpiratie) la temperatura camerei înlesneste pierdera a 580 de calorii mici.

Introducerea si eliminarea apei din organism
Apa este introdusa în organism sub forma de bauturi împreuna cu alte alimente. Într-adevar, în afara de apa pe careo bem, o cantitate de apa se formeaza în organism prin oxidare diferitelor alimente.
Multa lume considera ca daca manânca o pâine, o friptura, o prajitura sau o leguma nu introduc în organism nici o picatura de apa. Acest lucru este gresit. S-a constatat ca prin completa oxidarea a 100 grame de grasime se formeaza 107 grame de apa, din 100 grame de amidon se formeaza 55 de grame de apa, din 100 grame de albumina se formeaza 41 grame de apa. Dintr-un alt punct de vedere alimentele contin o însemnata cantitate de apa împreuna cu alte substante hranitoare. De regula fructele si vegetalele contin peste 90 % apa, iar alimentele pe care le numim uscate (pâinea, carnea) contin între 60 si 85 % apa. Orice aliment pe care l-am considera contine o cantitateapreciabila de apa, în afara cantitatii de apa care se formeaza prin oxidarealimentului respectiv.
Apa luata din stomac si din intestine este transportata de sânge în tot organismul si este retinuta de tesuturi. Rezerva de apa a organismului o constituie în special muschii si pielea, datorita volumului lor. Pe lânga acestea 2 si celelalte organe si parti ale copului omenesc au în compozitia lor o cantitate însemnata de apa (ficatul, creierul, plasma sanguina, celulele, plâmânii).
În mod normal organismul uman are nevoie zilnic de 2 litri si jumatate de apa, daruneori aceasta nevoie poate sa seridice pâna la zeci de litri de apa. Întrebarea este de ce e nevoie sa "schimbam apa"? Este limpede ca daca eliminam apa trebuie sa o si punem înapoi. Dar de ce sa o eliminam?
Apa se elimina din organism în primul rând prin rinichi (1 litru si jumate pe zi). De fapt pierdera aceasta variaza între 0,6 - 2 litri pe zi. În unele cazuri se pot atinge valori foarte mari. Astfel, în boli um ar fi diabetul pot fi eliminate cantitati uriase de urina (8 - 10 litri pe zi).
Rinichii au un rol foarte important: ei extrag din sânge toate substantele nefolositoare sau daunatoare organismului, pe care acesta le-a adunat din tesututri si organe. Pentru a arunca afara aceste substante este neaparat nevoie de apa, în care aceste substante sunt dizolvate. Restul apei se elimina prin plamâni, sub forma de vapori (~400 cm2), prin intestine (100 - 200 cm2) si prin piele (500 cm2).
O mare parte din apa se pierde prin plamâni. La câini, care sunt lipsiti de glande sudoribare, evaporarea apei se produce prin gura, prin plamâni si prin caile respiratorii.
Aceasta pierdere a apei este marita prin gâfâire. În acest fel câinele reuseste sa faca vara la marea cantitate de caldura.
În respiratia accelerata la om, în timpul muncii sau a altor eforturi fizice, cantitatea de apa care se elimina prin plamâni creste. Oamenii care muncesc în conditii de temperatura ridicate pot pierde pâna la 6-10 litri de apa.

Starea si reglerea metabolismului apei
Multi oameni si-au pus întrebarea de ce leeste sete? Setea este semnalul lipsei de apa în organism Celulele din diferite tesuturi ajung la un moment dat sa nu mai aiba destula apa. Acest lucru se întâmpla mai ales vara. Celelele anunta creierul despre lipsa apei. La nivel cerebral informatia este prelucrata si se formeaza senzatia de sete, care ne obliga sa bem apa.
Cât timp poate sa traiasca o vietuitoare fara apa? Aceasta variza mult de la ospecie la alta. Unele specii, cum sunt molii sau serpii au o rezistenta foarte mare la lipsa apei. La fel si camilele au o rezisenta buna la deshidratare. Însa majoritatea animalelor nu por suferi lipsa îndelungata a apei. Oamenii pierduti în desert fara apa, supravietuiesc cel mult 3 zile.
Metabolismul apei este influentat de multe glande cu secretie interna (tiroida, glandele suprarenale, glandele genitale, pancreasul, ficatul), dar organul cel mai important care regleaza metabolismul apei este hipofiza (o glanda ce se situeaza sub creier). Hormonul lobului posterior al hipofizei - pituitrina - provoaca o diuree puternica (cresterea cantitatii de urina).
Scoarta creierului are un rol foarte important în reglerea introducerii, folosirii si eliminarii apei din orgnism. Ca organ coordonator scoarta creierului intervine în toate aceste procese.
Astfel viata devine indisolubil legata de apa …

Cantitatea de apa din componenetele lichide ale corpului omenesc:
Plasma Sanguina            3 litri                  
Lichid interstitial            14 litri                
Apa din celule                29 litri                
Procente de apa în corpul omenesc:
Creier                                                                         75 %                                   
Plamâni                                                                       80 %                                   
Inima                                                                          79 %                                   
Splina                                                                         75 %                                   
Rinichi                                                                        82 %                                   
Sânge                                                                         83 %                                   
Muschi                                                                        75 %                                   
Oase                                                                           22 %

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu