ALEXANDRU IOAN CUZA

                  (1820-1873), PRIMUL DOMNITOR AL PRINCIPATELOR UNITE)

Eminent om de stat, militant neobosit al luptei pentru faurirea statului national roman modern, initiator a numeroase reforme sociale cu un profund caracter progresist, Alexandru loan Cuza se inscrie printre personalitatile de prima marime din tara noastra. Descendent dintr-o veche familie moldoveneasca cu traditii revo­lutionare, Alexandru I.Cuza s-a nascut la 20 martie 1820, la Birlad. Tatal viitorul domnitor, loan Cuza, a fost in citeva rinduri ispravnic de Falciu si Galati si deputat de doua ori in Obsteasca Adunare a Moldovei. Dupa terminarea cursurilor primare, Alexandru I.Cuza este trimis la Iasi, la pensionul francez condus de Victor Cuenim, unde ii are colegi pe Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu si Matei Millo, de care-l va lega, mai tirziu, nu numai o statornica prietenie, ci si comunitatea ideilor revo­lutionare puse in slujba propasirii patriei. Alexandru loan Cuza isi con­tinua studiile la Paris intre anii 1834-1839. Se intoarce in tara cu baca­laureatul in litere luat, cu titlul de membru al Societatii economistilor din Paris, fara a-si fi terminat studiile juridice, in tara, intre anii 1843-1845 il gasim membru al Judecatoriei tinutului Covurlui. Miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova ii prilejuieste lui Alexandru loan Cuza afirmarea in arena luptei politico-sociale

. El se afla alaturi de membrii miscarii nationale din Moldova, cerind - la intrunirea de la Hotelul Petersburg din Iasi - infaptuirea reformelor din petitia-proclamatie, redactata de poetul Vasile Alecsandri. Dupa inabusirea miscarii este inchis, impreuna cu alti tovarasi de idei, Al.I.Cuza urmind sa fie trimis in exil in Turcia. Reusind sa obtina pasaport austriac, trece in Transilvania, unde participa la marea adunare a poporului de la Blaj din 3-15 mai 1848. De la Blaj pleaca in Bucovina, unde face parte din Comitetul revolutionar moldovean impreuna cu C.Negri, V.Alecsandri, Petrache Cazimir si altii. Revolutia de la 1848 a adus la ordinea zilei marile probleme ale regenerarii nationale, in acest sens, Al.I.Cuza a fost printre cei care au discutat si si-au dat asentimentul la formularea cererilor din cunoscuta brosura a lui Mihail Kogalniceanu Dorintele partidei nationale din Moldova un adevarat program de lupta pentru desfiintarea robiei si a boierescului, a improprietaririi, pentru abolirea privilegiilor boieresti, pentru egalitatea in drepturi pentru toti, pentru un guvern reprezentativ si constitutional, si mai ales pentru Unire, caci'cheia boltii fara de care s-ar prabusi tot edificiul national este Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca'. Dupa o scurta calatorie la Viena, Paris si Constan-tinopol, Al.I.Cuza se intoarce in tara impreuna cu noul domn al Moldpvei, Grigore Ghica, numit intre timp in locul domnitorului Sturza. in 1849, Al.I.Cuza este numit, de catre Grigore Ghica, presedinte al Judecatoriei Covurluiului, functie pe care o detine pina in anul 1851, cind devine direc­tor al Ministerului de Interne din Iasi. Dupa ce in 1855 este ridicat la rangul de vornic, la 7 iunie 1856 este numit in postul de pircalab (prefect) al tinutului Covurlui, iar in 1857 - pircalab de Galati, in functiile detinute,

Al.I.Cuza s-a remarcat printr-un respect desavirsit al legii, printr-o cinste exemplara, meritele sale ca judecator si administrator fiind relevate public de catre domnitor. Perioada anilor 1856-1859 este o perioada de efervescenta politica, a carei esenta era lupta pentru Unirea Tarilor Ro­mane, forta motrice principala fiind masele populare. Se accentueaza lupta dintre unionisti si separatisti. La Iasi si la Bucuresti se infiinteaza Com­itetele Centrale ale Unirii care dirijau si coordonau activitatea comitetelor unioniste din toate judetele celor doua tari. in aceasta perioada framintata , Al.I.Cuza indeplineste diverse functii militare: colonel, hatman al militiei, iar in preajma Unirii, este numit comandantul intregii armate moldovene. Ales deputat din partea orasului Galati in Adunarea ad-hoc din septembrie 1857, Al.I.Cuza, patriot cu idei» inaintate, face diverse propuneri cu privire la desfiintarea privilegiilor, egalitate si accesibilitatea functiilor de stat etc. La 28 decembrie 1858, are loc adunarea electiva a Moldovei, la care Al.I.Cuza este ales vicepresedinte. La 3 ianuarie 1859, este trecut pe lista candidatilor la domnie. La 5 ianuarie 1859, Adunarea electiva a Moldovei il alege ca domn pe Al.I.Cuza, unionistii repurtind astfel un stralucit succes. Sub directa presiune a maselor, in ziua de 24 ianuarie 1859, la propunerea partidei nationale este votat ca domn al Tarii Ro-manesti, in unanimitate, Alexandru loan Cuza. Aceasta dubla alegere a lui Cuza inseamna un pas inainte catre unirea completa a Tarilor Romane. Votul de la 24 ianuarie 1859 a insemnat incununarea victorioasa a atitor secole de lupte, a insemnat exprimarea nazuintei intregii natiuni, biruinta progresului asupra regimului feudal, invechit, semnul emanciparii sociale si politice, actul energic de nastere a Romaniei moderne. Unirea din 1859 inseamna acel pas inainte, care deschidea tarii largi perspective in progresul social, economic, politic, cul­tural. Reformele ce au urmat unificarii nationale au contribuit la restringerea relatiilor feudale, la dezvoltarea mai larga a fortelor de productie, au insemnat un efort hotaritor in mersul ascendent al societatii romanesti. Principalul tel al noului domnitor a fost desavirsirea unitatii celor doua tari, printr-o serie de acte de guvernamint: formarea unui par­lament unic, a unui singur guvern, fixarea capitalei la Bucuresti (1862), organizarea statului pe noi baze. in timpul domniei lui Al.I.Cuza, au fost elaborate Codul penal si civil, intrate in vigoare in 1865. in principalele centre ale tarii s-au creat institutii de invatamint mediu, de cultura generala si s-au infiintat primele universitati, la Iasi (Universitatea Al.I.Cuza, 1860) si la Bucuresti (1864). Printr-un decret, domnitorul Cuza dispune reorganizarea Muzeului national de antichitati si a Arhivelor Statului. Tot la Iasi, in 1860, se infiinteaza Conservatorul de muzica, iar 4 ani mai tirziu, la Bucuresti, se creeaza Scoala de arte frumoase, la con­ducerea careia se afla Theodor Aman, si o Scoala de medicina veterinara. Se intocmeste un Proiect de lege organica pentru instructia publica in Prin­cipatele Unite, in care se prevede obligativitatea invatamintului primar la sate si orase, iar in bugetul anului 1860, se prevede o reala crestere a numarului scolilor satesti, in acesti ani s-au incheiat conventii si relatii diplomatice cu diferite state, in 1860 se infiinteaza la Paris o agentie diplomatica a Principatelor Unite si se incheie o conventie telegrafica cu Rusia, 'cea dintii conventie internationala a Principatelor'; in 1862 se stabilesc intelegeri telegrafice cu Austria, in 1863, Al.I.Cuza formeaza un singur guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu. Noul guvern prezinta Adunarii si realizeaza proiectul legii privind secularizarea averilor manastiresti, prin care s-a dat o lovitura puternica feudalismului. Se supune poporului, spre aprobare prin plebiscit, o noua constitutie, o noua lege electorala, iar in anul 1864 se decreteaza legea rurala, prin care se desfiinteaza iobagia. Reforma agrara din 1864 - a carei aplicare s-a incheiat in linii mari in 1865 - a satisfacut in parte setea de pamint a taranilor, a desfiintat servitutile feudale, dind un impuls dezvoltarii capitalismului. Nu exista domeniu de activitate economica, social-politica, culturala, administrativa, militara din tara, in care Cuza sa nu fi adus imbunatatiri si innoiri organizatorice pe baza noilor cerinte ale epocii mo­derne. Valul, revolutionar pentru acea vreme, al reformelor a apropiat burghezia de mosierime, intr-o coalitie care 1-a lovit pe Cuza, l-au silit sa abdice la 11 februarie 1866. Dar Al.I.Cuza niciodata n-a abdicat de la ideile sale patriotice. Plecat in lungul sau exil prin Europa, Alexandru loan Cuza se stinge din viata la Heidelberg, in Germania, la 15 mai 1873, departe de patria si poporul sau, caruia isi inchinase viata. Trupul sau este adus in tara si inmormintat la mosia de la Ruginoasa. in timpul celui de al doilea razboi mondial, osemintele sale au fost asezate in biserica Trei Ierarhi din Iasi. Luptator neobosit pentru infaptuirea Romaniei mo­derne, Alexandru loan Cuza se inscrie in rindul marilor figuri istorice cinstite si respectate de poporul nostru, recunoscator faptelor mari cu care s-au impus multi dintre inaintasii nostri.